Obligațiile de mediu ale producătorilor și importatorilor

În vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului, anumite produse au fost reglementate special la nivelul Uniunii Europene, prin diverse regulamente și directive, care ulterior au fost transpuse și în legislația națională. Prin aceste acte normative au fost stabilite o serie de obligații, în mod special pentru producătorii de deșeuri. 

În acest articol vei afla cine este considerat producător și care sunt obligațiile generale conform legislației de mediu.

Cine este considerat producător de deșeuri?  

Producător de deșeuri este orice persoană juridică din România care importă, achiziționează intracomunitar, fabrică (sau reambalează) produse ambalate și/ sau ambalaje de desfacere.

Conform legislației în vigoare, Producător nu este doar societatea care fabrică produsele respective (fabricantul), ci oricine pune pe piața națională produse care vor deveni ulterior deșeuri reglementate special, cum ar fi:

• ambalaje (hârtie-carton, plastic, sticlă, metal și lemn); 
• echipamente electrice și electronice -EEE;
• baterii și acumulatori – B&A;
• anvelope;
• substanțe periculoase pentru mediu;
• autovehicule scoase din uz-VSU;
• uleiuri și lubrifianți.

Care sunt obligațiile producătorilor de deșeuri? 

Obligațiile producătorilor (așa cum sunt aceștia definiți mai sus) sunt obligații generale, cât și obligații specifice în funcție de tipul de produs introdus pe teritoriul național.

Dintre obligațiile generale enumerăm: 

• organizarea sistemului de răspundere extinsă a producătorilor (individual sau prin organizație colectivă care asigură îndeplinirea răspunderii extinse a producătorilor);

• întocmirea evidențelor lunare (informațiile conținute în aceste evidențe diferă, de la o categorie de produse reglementate special, la alta);

• raportarea lunară a cantităților introduse pe piața națională către organizația colectivă contractată;

• declararea lunară către Administrația Fondului pentru Mediu a cantităților de produse reglementate special introduse pe piața națională și pentru care există obligația de declarare (ambalaje, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori, uleiuri, anvelope, substanțe periculoase pentru mediu etc) precum și a cantităților de deșeuri valorificate sau colectate, după caz;

• raportări anuale către agențiile județene pentru protecția mediului, precum și către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (cu respectarea termenului maxim pentru fiecare raportare în parte).  

Aplicația WasteBill te eliberează de grija acestor raportări, întrucât te notifică în mod frecvent cu privire la raportările care trebuie depuse în luna respectivă, cu lux de amănunte: obligația raportării, obiectul raportării, instituția către care se raportează și termenul maxim, baza legală a obligației. 

În continuare, vom prezenta într-o formă sintetizată, obligațiile specifice ale producătorilor, abordând pe rând fiecare produs reglementat special. 

 

Obligațiile producătorilor pentru ambalajele introduse în România

Cea mai “cunoscută” obligație printre producători (importatori) este răspunderea pe care o au pentru ambalajele produselor și/ sau pentru ambalajele de desfacere introduse pe teritoriul național prin achiziții din Uniunea Europeană, prin import sau prin fabricare (producție propriu-zisă).

Pentru toate ambalajele introduse pe piața națională, indiferent de tipul de material sau de categoria ambalajului (primar, secundar și terțiar), producătorul trebuie să atingă obiectivele sau țintele anuale de valorificare (global și pe tip de material).

 

Obiectivele globale sunt următoarele:

– obiectiv de valorificare sau incinerare, în instalații de incinerare cu valorificare de energie: minimum 60% din greutatea deșeurilor de ambalaje;

– obiectiv de reciclare: minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj.

Obiectivele specifice pentru fiecare tip de material de ambalare (care se aplică la cantitatea totală pusă pe piață într-un an din materialul respectiv):

a) 60% din greutate pentru sticlă;

b) 60% din greutate pentru hârtie/ carton;

c) 50% din greutate pentru metal;

d) 15% din greutate pentru lemn;

e) 22,5% din greutate pentru plastic.

În acest sens, producătorul are obligația instituirii unui sistem de răspundere extinsă.

Sistemul de răspundere extinsă a producătorului poate fi realizat individual sau prin transferul responsabilității către o organizație colectivă, în trecut erau așa numitele OTR- uri sau OIREP după forma actuală a legislației, care asigură preluarea răspunderii producătorului pentru ambalajele puse pe piață și îndeplinirea tuturor obiectivelor anuale.

Îndeplinirea în mod individual a obiectivelor anuale de valorificare este mai anevoioasă, întrucât aceasta se poate realiza numai cu deșeurile de ambalaje proprii (cele care provin de la propriile produse fabricate sau importate) și este obligatoriu să se respecte cumulativ mai multe condiții și anume:

• întocmirea situațiilor (gestiunilor) lunare pe fiecare tip de material (plastic, PET, carton, lemn, sticlă, metal și aluminiu) și pentru fiecare categorie de deșeuri de ambalaje (deșeuri rezultate din ambalajele primare reutilizabile, din ambalajele primare pentru care aplică un sistem de returnare a ambalajelor proprii folosite, din ambalajele secundare și ambalajele pentru transport pentru care aplică un sistem de preluare de la distribuitorii produselor lor, din ambalajele primare, secundare și transport, rezultate de la produsele importate și/ sau achiziționate intracomunitar pentru utilizare sau consum propriu, valorificate în scopul îndeplinirii obiectivelor (având că suport toate documentele financiar-contabile și documentele justificative);

• înregistrarea în contabilitate, în conturi de stocuri distincte la o valoare justă, a tuturor deșeurilor de ambalaje produse din activitatea proprie (inclusiv cele returnate de la beneficiari);

• întocmirea evidenței lunare a gestiunii deșeurilor de ambalaje (în conformitate cu Hotărârea nr. 856/2002 privind evidență gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase);

• facturarea serviciilor de valorificare sau reciclare a cantităților de deșeuri de ambalaje de către colector și/ sau valorificator (beneficiarul fiind producătorul), în baza documentelor care dovedesc valorificarea sau reciclarea respectivelor deșeuri;

• se consideră ca fiind reciclate în scopul obiectivelor, doar cantitățile de deșeuri de ambalaje care sunt reprelucrate în produse, materiale sau substanțe;

• menționarea pe toate documentele care asigură trasabilitatea (factură fiscală, aviz de expediție, procese verbale, formulare de încărcare– descărcare deșeuri nepericuloase etc.)  deșeurilor de ambalaje predate în scopul obiectivelor (factură fiscală, aviz de expediție, procese verbale, anexe 3 etc.)  că încredințarea se realizează în scopul îndeplinirii obiectivelor anuale de valorificare/ reciclare pentru producătorul respectiv (cu toate datele de identificare ale operatorului economic responsabil);

• asigurarea tuturor documentelor necesare în cazul  tranzacțiilor intraunionale sau extraunionale/ exporturi: documentul care dovedește calitatea de reciclator a destinatarului final, confirmarea de primire de către valorificatorul din țara de destinație, dovada că valorificarea/ reciclarea s-a realizat conform aspectelor stabilite prin legislația comunitară din domeniu;

• valorificarea deșeurilor de ambalaje se evaluează ca fiind reciclare în conformitate cu diagrama procesului de valorificare a deșeurilor (deșeul este reciclat în momentul în care acesta și-a încetat statutul de deșeu, potrivit Legii nr. 211/2011);

• asigurarea trasabilității deșeurilor de ambalaje de la operatorul cu care a încheiat contractul de prestări servicii până la valorificator: formulare de încărcare – descărcare deșeuri nepericuloase înseriate și numerotate (anexă 3), factură fiscală de prestări servicii valorificare, aviz de expediție a mărfii, CMR , informații care însoțesc transferurile de deșeuri (anexă VII), dovada valorificării finale;

• întocmirea și transmiterea declarației lunare către AFM, în care se declară cantitățile de ambalaje introduse pe piața națională, totale și pe fiecare tip de material, precum și cantitățile de deșeuri de ambalaje valorificate prin reciclare, prin alte forme de valorificare sau prin incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie (inclusiv informații cu privire la operatorii economici care au efectuat operațiunea de reciclare sau valorificare: CUI, număr contract și număr factură prestări servicii).

Dacă pe parcursul controlului efectuat de către inspectorii AFM se concluzionează că una sau mai multe condiții dintre cele menționate nu au fost respectate, atunci nu se iau în considerare respectivele cantități de deșeuri de ambalaje ca fiind valorificate în scopul îndeplinirii obiectivelor anuale. Ceea ce înseamnă că operatorul economic responsabil (respectiv producătorul) va trebui să plătească penalitatea de 2 lei/ kg pentru diferența dintre cantitățile corespunzătoare obiectivelor anuale de valorificare și cantitățile efectiv valorificate, la care se adaugă penalități (0.01%/zi) și dobânzi (0.02%/zi).

Având în vedere condițiile expuse mai sus, mare parte dintre producători nu reușesc să colecteze ambalajele/ deșeurile de ambalaje proprii din piață, și astfel recurg la opțiunea de a încheia contract de transfer responsabilitate cu organizații care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP) sau de a plăti penalitatea pentru neîndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare la Fondul pentru mediu.

 

1. Gestiunea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, în conformitate cu actele normative dedicate

Operatorul economic responsabil pentru ambalajele introduse pe piața națională are obligația de a întocmi evidența lunară detaliată pe fiecare tip de material și pe fiecare categorie de deșeuri de ambalaje valorificate în scopul îndeplinirii obiectivelor. Această evidență cuprinde informații despre:

• tipurile și cantitățile introduse pe piață, pe tip de material (plastic, PET, hârtie – carton, sticlă, metal, aluminiu și lemn), pe categorii (primar, secundar, terțiar sau de transport) și pe fluxuri (municipal, comercial și industrial);

• cantitățile de deșeuri de ambalaje rezultate din: ambalajele primare reutilizabile, ambalajele primare pentru care aplică un sistem de returnare a ambalajelor proprii folosite, ambalajele secundare și ambalajele pentru transport, pentru care aplică un sistem de preluare de la distribuitorii produselor lor, ambalajele primare, secundare și de transport ale produselor importate/ achiziționate intracomunitar pentru utilizare sau consum propriu.

În paralel cu situațiile menționate, este necesară și întocmirea evidenței lunare a gestiunii deșeurilor de ambalaje.

2. Raportările obligatorii pentru producătorii responsabili pentru ambalajele introduse în România

• raportare lunară – către organizația colectivă contractată pentru luna precedentă;
• declarația lunară – către Fondul pentru mediu;
• raportare anuală – către Agenția Națională pentru Protecția Mediului.

Raportările trebuie să includă cantitățile de ambalaje introduse pe piața națională în perioada aferentă raportării, pe tip de material și pe categorii, cât și deșeurile de ambalaje gestionate.

 

Obligațiile producătorilor pentru echipamentele electrice și electronice (EEE) introduse în România

În ordinea corectă a îndeplinirii acestora, obligațiile producătorilor de echipamente electrice și electronice (și implicit ale importatorilor) sunt:

1. Înregistrarea în Registrul Național al Producătorilor de Echipamente Electrice și Electronice administrat de Agenția Națională de Protecția Mediului, în vederea obținerii Numărului de înregistrare (licenței) care permite introducerea pe teritoriul național a echipamentelor electrice și electronice. 

Înainte de a introduce pe piața națională orice echipament electric sau electronic, producătorii au obligația de a verifica dacă acestea intră sub incidența OUG 5/2015 și de a se înregistra în Registrul Național al Producătorilor de Echipamente Electrice și Electronice, din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în vederea obținerii Numărului de înregistrare .

Acest număr de înregistrare reprezintă, de fapt, o licență, care atestă îndeplinirea obligațiilor rezultate prin introducerea acestor echipamente în România.

Ce presupune obținerea Numărului de înregistrare? 

Pentru obținerea Numărului de înregistrare este necesară întocmirea unui dosar cu documentația conformă cu legislația în vigoare și depunerea acestuia la Agenția Națională pentru Protecția Mediului.

Numărul de înregistrare va fi eliberat în termen de 30 zile de la depunere, dacă documentația depusă este corectă și completă și se actualizează anual până la data de 20 martie a fiecărui an.

Care este documentația necesară obținerii Numărului de înregistrare?

Înregistrarea producătorilor de echipamente electrice și electronice se face conform procedurii aprobate prin Ordinul nr. 269/2019 privind aprobarea Procedurii pentru stabilirea înregistrării, raportării, frecvenței de raportare către Registrul național al producătorilor, în baza următoarelor documente:

• cerere (Anexa nr. 1a sau 1b la procedură);
• informații generale estimate pentru anul pentru care se face înregistrarea (Anexa nr. 2 la procedură);
• copie conformă cu originalul a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului;
• certificatul constatator conform Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în original (eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului cu maximum 15 zile calendaristice înainte de data depunerii documentației);
• dovada constituirii garanției pentru producătorii care își îndeplinesc în mod individual obligațiile prevăzute de OUG nr.5/2015 (potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din OUG nr.5/2015).
• producătorii care își îndeplinesc în mod individual obligațiile transmit dovada solicitării de aprobare a planului de operare, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor și al  ministrului economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri, nr. 1.494/846/2016;
• producătorii care au transferat responsabilitatea gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), transmit copia conformă cu originalul a contractului încheiat cu o organizație colectivă;
• dovada de achitare a tarifului de analiză a solicitării, în valoare de 500 lei.

Producătorii sau reprezentanții autorizați (după caz) au obligația de a se înregistra și online în Registrul Național al producătorilor. Ulterior înregistrării online, se depune dosarul cu documentele necesare la ANPM (sau se transmite prin curier/ poștă).

Înregistrarea online se face prin accesarea link-ului https://raportare.anpm.ro parcurcând următoarele etape:

– se selectează din meniul afișat opțiunea Înregistrare;

– se completează Solicitarea urmând pașii indicați de platformă;

– se bifează la pasul – Cont acces – accesul pentru domeniul Deșeuri, subdomeniul EEE, Anexa 01  (producători).

Extinderea domeniului de obligații – pentru operatorii care au deja un cont de acces în SIM, te autentifici pe același cont și vei solicita domeniul DEEE ( Anexă 01) astfel:

– accesezi link-ul https://raportare.anpm.ro;

– te autentifici cu userul și parola deținute la secțiunea Autentificare;

– apeși profil, apoi cerere cont acces;

– adaugi cerere (bifezi domeniu DEEE, Producători – Anexa 01).

Deoarece procesul de implementare individuală a sistemului de răspundere extinsă a producătorului este foarte dificilă (pe lângă garanția care trebuie depusă), recomandarea noastră în acest sens este să identifici în piață și să contractezi o organizație colectivă licențiată de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

În baza unui contract de predare a responsabilității, aceste organizații își vor asuma îndeplinirea obiectivelor de colectare și valorificare a deșeurilor rezultate în urma utilizării acestora, iar în acest scop vor stabili un timbru verde pentru fiecare categorie și subcategorie de echipamente.

Timbrul verde reprezintă costul aferent colectării și tratării deșeurilor rezultate în urma utilizării echipamentelor puse pe piață și este suportat inițial de către producător (fiind recuperat ulterior de la consumatorii finali).

Timbrul verde este purtător de TVA și trebuie evidențiat distinct pe tot lanțul comercial (pe factură, online, la raft, în catalogul de produse, în broșuri, liste către distribuitori etc), valoarea rămânând aceeași până la consumatorul final.

Pe lângă suportarea timbrului verde, operatorul economic care introduce pe piață echipamentele electronice sau electrice, are și alte obligații, printre care marcarea pe eticheta produselor respective a simbolului care interzice amestecarea deșeului rezultat în urma folosirii cu deșeurile municipale (simbol pubelă tăiat).

Punerea pe piața națională a echipamentelor electrice sau electronice, fără acest Număr de înregistrare este interzisă, iar sancțiunile și amenzile aferente sunt uriașe, cumulându-se în funcție de abateri.

Din acest motiv, înainte de a pune pe piață astfel de echipamente, îți recomandăm să demarezi procedura de obținere a Numărului de Înregistrare

2. Gestiunea echipamentelor electrice și electronice din producție proprie, achiziție intracomunitară sau import, în conformitate cu actele normative dedicate

În acest sens, producătorul are obligația de a întocmi o gestiune lunară a echipamentelor introduse pe piața națională, care presupune identificarea corectă a tipului de echipament și a greutății acestuia (fără ambalajele aferente și fără acumulatori, în cazul în care aceștia sunt încorporați în echipament), încadrarea pe categorii și transmiterea raportărilor obligatorii către autoritățile competente.

 

3. Raportările obligatorii pentru producătorii sau importatorii de echipamente electrice și electronice 

• raportare lunară – către organizația colectivă contractată pentru luna precedentă;
• declarația lunară – către Fondul pentru mediu;
• raportare anuală – către Agenția Națională pentru Protecția Mediului.

Raportările trebuie să includă cantitățile puse pe piață în perioada aferentă raportării, cât și modalitatea de derulare a procesului de îndeplinire a obiectivelor de colectare și de valorificare a deșeurilor rezultate în urma utilizării .

 

Obligațiile producătorilor pentru bateriile și acumulatorii (B&A) introduși în România

1. Înregistrarea în Registrul Național al Producătorilor de Baterii și Acumulatori administrat de Agenția Națională de Protecția Mediului în vederea obținerii Numărului de înregistrare (licență) pentru introducerea pe teritoriul național de baterii și acumulatori

Această obligație presupune obținerea unei licențe – Număr de Înregistrare care conferă producătorului dreptul de a introduce pe piața națională baterii sau acumulatori (inclusiv cei încorporați în echipamente electronice), indiferent de modalitatea în care sunt introduse pe piață (din producție proprie, achiziție intracomunitară sau import).

Procedura de obținere a numărului de înregistrare a fost aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului nr. 669/2009 și este similară celei de obținere a licenței de punere pe piață a echipamentelor electrice și electronice, iar documentația trebuie să includă :

• cererea de acordare a numărului de înregistrare privind introducerea pe piață a bateriilor și acumulatorilor (Anexă nr. 1 la procedura);
  
• informații generale pentru anul anterior celui în care se face înregistrarea, conform modelului (Anexă nr. 2 la procedura);
• certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului și copie conform cu originalul;
• certificatul constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului, în original, eliberat cu maximum 15 zile înainte de data depunerii documentației;
• dovada de achitare a tarifului de 500 lei;
• dovada contractării unei organizații colective licențiate de către Ministerul Mediului, în scopul preluării responsabilității de îndeplinire a obiectivelor de colectare și valorificare pentru tipurile de baterii și acumularori ce urmează a fi puse pe piață, în schimbul unei taxe cunoscută sub denumirea de timbru verde.

 

Numărul de înregistrare în Registrul producătorilor de baterii și acumulatori obținut de un operator economic este valabil doar însoțit de anexă la numărul de înregistrare în Registrul producătorilor de baterii și acumulatori. Anexă la numărul de înregistrare se actualizează anual până la data de 28 februarie a fiecărui an.

La fel că și în cazul echipamentelor electrice și electronice, este interzisă punerea pe piață a bateriilor sau acumulatorilor, fără a deține în prealabil, Numărul de Înregistrare, obținut de la Registrul Național al Producătorilor de Baterii și Acumulatori.

 

2. Gestiunea bateriilor și acumulatorilor din producție proprie,  achiziție intracomunitară sau import, în conformitate cu actele normative dedicate 

Ca și în cazul echipamentelor electrice și electronice, producătorii de baterii și acumulatori au obligația de a întocmi o gestiune lunară și de a transmite raportările obligatorii periodice către autoritățile competente.

3. Raportările obligatorii pentru producătorii sau importatorii de baterii și acumulatori

• raportare lunară – către organizația colectivă contractată pentru luna precedentă;
• declarația lunară – către Fondul pentru mediu;
• raportare anuală – către Agenția Națională pentru Proțectia Mediului.

 

Obligațiile producătorilor pentru uleiurile introduse în România

Producătorii (importatorii) de uleiuri au o serie de obligații care decurg din legislația dedicată acestui tip de produs/deșeu.

De avut în vedere, că termenul de “uleiuri” se referă la toate tipurile de uleiurile industriale și lubrifianții solizi sau lichizi, pe bază minerală, semisintetică, sintetică sau biogenă.

Producătorii au obligația să informeze publicul asupra necesității colectării, valorificării și/ sau eliminării adecvate a uleiurilor uzate. 

 

1. Gestiunea uleiurilor din producție proprie,  achiziție intracomunitară sau import, în conformitate cu actele normative dedicate 

Operatorii economici responsabili au obligația întocmirii evidenței lunare care conține informații despre:

• datele de identificare ale operatorilor economici prin care se comercializează uleiul introdus pe piață, precum și cantitatea, tipul și proveniența uleiului;
• datele de identificare ale colectorilor uleiurilor uzate în numele persoanelor responsabile;
• cantitatea, calitatea uleiurilor uzate și datele de identificare ale operatorilor economici cărora le-au fost predate în vederea valorificării/eliminării.

 

2. Raportările obligatorii pentru producătorii sau importatorii de uleiuri 

• declarația lunară – către Fondul pentru mediu;
• raportare semestrială – către Agenția Județeana pentru Protecția Mediului.

 

Obligațiile producătorilor pentru substanțele periculoase pentru mediu introduse în România

În ceea ce privește substanțele periculoase pentru mediu (cele care au fraze de pericol care indică periculozitatea pentru mediu), în situația achiziționării din afara țării, nu există obligația asigurării sistemului de răspundere extinsă, ci doar obligația de declarare și de achitare a contribuției de 2% către Fondul pentru Mediu.

 

1. Gestiunea substanțelor periculoase pentru mediu (din producție proprie,  achiziție intracomunitară sau import), în conformitate cu actele normative dedicate 

Operatorii economici care introduc pe piața națională substanțe periculoase pentru mediu au obligația:

• de a întocmi lunar evidența strictă a acestora: cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare și inclusiv a ambalajelor acestora;
• de a calcula contribuția  de 2% din valoarea acestora datorată lunar către Fondul pentru mediu.

 

2. Raportările obligatorii pentru producătorii sau importatorii de substanțe periculoase pentru mediu 

• declarația lunară – către Fondul pentru mediu;
• raportare anuală – către Agenția Județeana pentru Proțectia Mediului.

 

Declarația către Fondul pentru Mediu  

Pe lângă obligația instituirii unui sistem de răspundere extinsă, producătorii au anumite obligații fiscale către Fondul pentru Mediu.

Astfel, în funcție de tipul produsului introdus pe piața națională, se datorează anumite contribuții care constituie veniturile Fondului pentru mediu.

Cele mai cunoscute contribuții sunt pentru:

• ambalaje;
• pungile realizate din materiale neregenerabile (ecotaxă);
• substanțele periculoase pentru mediu (doar substanțele pure);
• baterii și acumulatori;
• echipamente electrice și electronice;
• uleiuri;
• anvelope noi și anvelope uzate.

Operatorii economici responsabili trebuie să întocmească lunar declarația care să cuprindă toate obligațiile avute: ambalaje, uleiuri, anvelope, echipamente electrice și electronice, baterii, substanțe periculoase pentru mediu puse pe piața națională, emisii din surse staționare etc.

Declarația se întocmește în cadrul portalului online pus la dispoziție de către Administrația Fondului pentru Mediu și va conține detalii privind toate tipurile de produse care intră sub incidența Ordonanței de urgență nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu și bineînțeles pentru care operatorul economic este responsabil. Declarația se întocmește lunar și se transmite până pe data de 25 a lunii curente pentru luna precedentă.

Este important de menționat faptul că începând cu anul 2021, declarațiile către Fondul de Mediu se vor transmite doar prin intermediul acestui portal online (https://online.afm.ro/), iar aprobarea de înrolare în portal durează aproximativ 45 de zile din momentul transmiterii actelor necesare: cererea de înrolare și certificatul constatator care atestă calitatea de reprezentant legal pentru persoana înrolată sau procura notarială, dacă persoana are calitatea de împuternicit.

În privința declarației către Fondul de Mediu, cele mai frecvente dificultăți întâmpinate de către producători le reprezintă identificarea corectă a obligațiilor avute, precum și calculul corect al cantităților introduse pe piața națională.

Însă pentru că este un subiect foarte complex, vom reveni asupra acestuia într-un articol viitor.

Subliniem faptul că obligațiile din prezentul articol sunt prezentate la modul general și nu acoperă în întregime obligațiile de mediu care intervin în urma introducerii pe piața națională a diverselor produse reglementate special (pentru obligațiile complete vezi articolele dedicate fiecărui produs în parte).